Îmi plac posturile active în yoga la fel de mult cum îndrăgesc posturile de relaxare și de restaurare a sistemului nervos. Savasana (Postura Corpse), Balasana (Postura Copilului) sau simpla Tadasana sunt bine completate de o postură care aduce liniște în corp și în minte indiferent de momentul zilei. Viparita Karani, postura cu picioarele întinse pe perete, este o inversiune accesibilă oricui.
Beneficiile posturii Viparita Karani
Prima dată când am descoperit cât de bine se simt corpul și mintea atunci când stau în această inversiune a fost în copilărie, când adesea citeam sau mă relaxam cu picioarele întinse în sus, sprijinite de perete. Mai târziu, am descoperit cum acea joacă de copil venea dintr-o intuiție și o necesitate a corpului de a sta „cu susul în jos”.
Această postură ajută la îmbunătățirea circulației și contribuie la eliberarea stresului și a tensiunilor acumulate, necesitând puțină mișcare. Ea calmează sistemul nervos, o calitate a inversiunilor în general. Unul alt beneficiu al practicării regulate al acestei inversiuni a fost evidențiat într-un studiu al Clinicii Cleveland din SUA condus de doctorul Robert Saper, menționând că Viparita Karani ajută la îmbunătățirea circulației și reducerea umflării picioarelor cauzată de circulația deficientă.
Ce presupune această postură?
În sanscrită, viparita înseamnă „întors”, iar karani se traduce prin „în acțiune”. Cu picioarele deasupra restului corpului, gravitația începe să lucreze asupra lor într-un mod în care pur și simplu nu poate în cea mai mare parte a zilei.
Având spatele susținut de podea și picioarele de perete, această inversiune este accesibilă tuturor, chiar și celor care de obicei sunt speriați sau nu reușesc să mențină într-un mod sigur și stabil alte tipuri de inversiuni.
Iată cum să faci postura picioarelor-sus-pe-perete (Viparita Karani):
- Pregătește echipamentul: așează o pătură sau o saltea de yoga pe podea, lângă perete. Dacă ai nevoie, poți folosi o pernă subțire sub cap.
- Așează-te în postură: Întinde-te pe o parte, cu genunchii îndoiți către piept, cu fundul cât mai aproape de perete. Apoi întoarce-te pe spate și extinde picioarele pe perete, apăsând ușor cu spatele călcâielor în perete și cu tălpile flexate, ca în postura Muntelui (Tadasana).
- Observă stretching-ul: Spatele picioarelor ar trebui să se sprijine pe perete, cu genunchii relaxați și picioarele paralele cu podeaua de dedesubt. Ar trebui să simți o întindere ușoară în picioare, dar nu ar trebui să fie dureroasă.
- Respiră: Închide ochii și deschide brațele pe lângă corp, extinse deasupra capului sau îndoite de o parte și de alta a ta. Respiră adânc permițând abdomenului să se relaxeze și coloanei vertebrale să simtă susținerea podelei. Senzațiile din corp sunt de siguranță și susținere, împreună cu o relaxare și conectare cu corpul organic profunde.
Poți rămâne în aceasta postură oricât simți nevoia, ea putând fi integrată într-o sesiune de yoga sau pur și simplu ca postură de sine stătătoare la sfârșitul zilei. Îmbină aceste momente cu muzică de relaxare și cu o lumină difuză și bucură-te de momentele dedicate grijei de sine. Pentru a ieși din postură, te poți întoarce din nou pe o parte și rămâne pentru câteva secunde acolo, aducând genunchii către piept. Ieșirea din inversiuni se face cu răbdare pentru a nu aduce un nou val de șoc în corp. Corpul și mintea ta îți vor mulțumi.
Namaste.
