Trăim într-o lume în care informația înseamnă putere, în care tehnologia ne-a facilitat accesul la comunicare și la informații într-o manieră la care strămoșii noștri nu erau capabili nici să viseze.
Abundența resurselor de informare și accesul la acestea, posibilitatea de a afla în timp real ce s-a întâmplat în celălalt colț al lumii, conectarea oamenilor prin rețelele de socializare sunt privilegii de care nicio altă generație nu s-a putut bucura așa cum o facem noi în prezent. După mulți ani în care comunismul a cenzurat, interzis și deformat informația, în sfârșit ne bucurăm de dreptul nostru la informare și o facem la capacitate maximă. Urmărim știrile la televizor în fiecare seară sau dimineața înainte de a pleca la muncă, ascultăm radio în mașină în drum spre serviciu, telefonul ne trimite notificări, prietenii ne trimit mesaje, primim zeci de email-uri pe zi, Facebook și Instagram sunt accesate periodic de pe telefon sau calculator, pentru a fi mereu la curent cu tot ce se întâmplă în lume, cu ce fac prietenii noștri sau persoanele publice pe care le admirăm.
Permanent verificăm, căutăm, citim prin intermediul tuturor canalelor digitale ce s-a mai întâmplat. Ne străduim cu toții, fie că ne dăm seama sau nu, să fim cât mai informați, să știm cât mai multe, să fim cât mai conectați cu tot ce se petrece în exteriorul nostru.
Astfel apare un fenomen, care din păcate nu primește încă suficientă atenție, și anume dependența de a „consuma” informații.
Când spunem „dependență” ne gândim în general la abuzul de droguri, țigări, alcool, zahăr, jocuri de noroc, medicamente sau alte substanțe, ș.a.m.d. Omitem dependența care ne-a acaparat pe toți într-o măsură mai mică sau mai mare – dependența de a „consuma informații”. În dicționarul Oxford apare cuvântul „infomanie”, care este explicat ca „dorinţa compulsivă de a verifica şi de a acumula ştiri şi informaţii, de regulă prin intermediul telefonului mobil sau de pe computer”.
Un studiu condus de cercetători de la UC Berkeley’s Haas School of Business în 2019 – „Codul neural comun pentru recompensă și valoare informațională” a evidențiat prin scanare RMN a creierului, modul în care informația primită acționează sistemul de răsplată, producând dopamină în același mod în care acționează banii sau mâncarea. Legătura cu adicția devine astfel evidentă.
În ce fel ne afectează acest comportament adictiv?
Societatea digitalizată ne-a oferit atât de multe opțiuni pentru a comunica și a ne informa atât de rapid și în mod nelimitat încât depășește capacitatea de procesare a creierului nostru. Cu cât informația este preluată din mai multe surse cu atât devine mai greu să selectăm ceea ce este util și adevărat. Volumul informațional poate deveni copleșitor și imposibil de digerat, fapt care poate conduce la fenomenul de „ceață mintală” și creșterea nivelului de stres. Creierul uman poate procesa o cantitate limitată de informații, iar atunci când limitele sunt împinse pot apărea disfuncții cognitive.
Un grup de cercetători de la U.C.L.A. a studiat efectele pozitive și negative pe care tehnologia digitală îl are asupra creierului nostru. Au fost identificate următoarele efecte potențial dăunătoare:
- deficit de atenție
- afectarea inteligenței emoționale și sociale
- dependența tehnologică
- izolare socială
- afectarea dezvoltării creierului
- perturbarea somnului
Consumul energetic pe care îl investim în activitățile de informare și comunicare online este foarte ridicat și astfel privăm creierul nostru de energia de care are nevoie pentru activități precum luarea deciziilor, îndeplinirea sarcinilor cotidiene, abilitatea de fi productiv sau motivat. Ne obosim și supraîncărcăm cu informații, utilizând cantități uriașe de energie în detrimentul altor procese cognitive.
Un studiu efectuat de Asociația Americană Psihologică Americană în anul 2017, indică faptul că 56% dintre respondenți se simt stresați de informațiile de la știri și ca rezultat au stări crescute de anxietate, oboseală și insomnie.
De asemenea, au fost identificate în diverse studii pe acest subiect, efecte negative precum: scăderea capacității de concentrare, scăderea capacității de memorare, afectarea gândirii critice, scăderea capacității de a discerne între informațiile valoroase și cele false sau neimportante, creșterea stărilor de iritabilitate, scăderea productivității, ș.a.m.d.
Cum să contracarăm aceste efecte negative?
Un prim pas este conștientizarea acestei situații și evaluarea modului în care informația digitală ne afectează viețile. Nu putem vorbi despre posibile soluții până nu identificăm în ce măsură suntem fiecare dintre noi expuși acestei toxicități informaționale și care este modul principal personal de consum.
Poate obișnuim să petrecem prea mult timp pe rețelele de social media, sau poate suntem mari consumatori de știri în varianta clasică: televizor, ziare online sau chiar tipărite. O analiză în acest sens este esențială pentru a conștientiza cât timp alocăm acestor activități, cât de des întrerupem alte activități pentru a ne pune la curent cu ce s-a mai întâmplat sau cât de mare este nevoia aceasta de a fi permanent informați.
Al doilea pas este filtrarea surselor de informare. Putem decide să renunțăm la știrile de la televizor, alegând să ne informăm exclusiv din mediul online, sau invers. O altă variantă poate fi oprirea notificărilor aplicațiilor de știri din telefon, optând pentru a urmări doar o dată pe zi un buletin de știri. O altă opțiune poate fi alegerea unui site de știri pe care îl considerăm de încredere și pe care să îl accesăm de maxim două ori pe zi de exemplu, pentru o perioadă de timp limitată. Există numeroase moduri prin care putem selecta sursele de informare, important este să o facem pentru a diminua expunerea la informație.
Al treilea pas poate fi mai brusc, sau gradual, în funcție de cum se simte fiecare pregătit. Varianta bruscă poate însemna limitarea expunerii la informație total pentru o perioadă de câteva zile pe lună sau o zi pe săptămână, sau poate un interval de ore pe zi, astfel încât să dăm voie creierului să se odihnească, să reducem compulsivitatea în ceea ce privește consumul de informație.
Varianta graduală poate fi aplicată prin impunerea unor limite proprii zilnice, din ce în ce mai mari. De exemplu putem începe prin a ne cronometra timpul petrecut pe social media și impune o oră maxim pe zi pentru această activitate. Atât Facebook, cât și Instagram ne permit să verificăm cât timp am petrecut pe zi online pe aceste aplicații. Putem stabili limite sănătoase pentru toate canalele de informare pe care le folosim, pe care să le creștem pe măsură ce ne adaptăm la schimbare. Putem extinde aceste restricții în timp și pentru utilizarea canalelor de comunicare de tipul Whatsapp, cititul emailurilor ș.a.m.d.
Concluzii
Pe lângă accesul nelimitat la informații și comunicare pe care îl avem în zilele noastre, care ne distrage și ne atrage în același timp în această capcană a tehnologiei, să ne aducem aminte că ultimii ani au reprezentat un context de avalanșă informațională negativă. Am fost bombardați de știri și informații cu impact negativ asupra stării noastre psihice, în contextul pandemiei și acum în contextul războiului de la granițele noastre. În aceasta perioadă suntem cu mult mai expuși știrilor cu potențial ridicat de declanșare a stresului, anxietății și chiar panicii.
Așadar, consider că detoxul informațional e mai important ca niciodată pentru sănătatea noastră mintală și primul pas este să conștientizăm aceste aspecte, ca mai apoi să alegem să facem o schimbare în modul nostru de consum informațional.
Acest articol este extras din Yoga Social #7 | Primăvară 2022, scris de Roxana Voica. Te așteptăm să descoperi revista noastră trimestrială care te poartă, număr de număr, într-o călătorie către descoperirea de sine.
