Omul ar trebui să fie în căutare de TOT. Nu de increment, nu de mai mult. Acolo intervine suferința. Iar TOTUL este deja în noi.
După ce yoga ne atrage pe saltea, învățându-ne să devenim mai conștienți de corpul nostru, ajungem într-un punct în care, inevitabil, ne întrebăm dacă yoga nu presupune mai mult decât perimetrul saltelei.
Și bineînțeles că este.
Învățămintele lui Patanjali au conturat filozofia yoga, punând Yamas și Niyamas pe primele două trepte în călătoria către auto-realizare.
Yamas și Niyamas sunt valori morale complementare. Cele cinci Yamas sunt observații externe, valori etice și morale pe care trebuie să le urmăm în relaționarea cu tot ceea ce ne înconjoară, dar și în relația pe care o cultivăm cu noi înșine. În completare, primim cinci Niyamas, “datorii pozitive”, acestea fiind principii și obiceiuri pentru a trăi o viață sănătoasă și pentru existența noastră spirituală.
Yamas și Niyamas pot fi văzute ca cele 10 porunci ale Decalogului. B.K.S. Iyengar considera că dacă ne ghidăm viața după Yamas și Niyamas putem descoperi cheia pentru a deschide porțile spiritualității.
CELE CINCI NIYAMAS ÎN YOGA
1. Saucha, curățenie, purificare. Prima niyama presupune curățarea trupului și a minții în mod constant pentru a atinge echilibru și sănătate. Purificarea trebuie abordată din mai multe unghiuri. Yoga ne învață prin Saucha că trebuie să devenim conștienți de obiceurile noastre și să le eliminăm pe cele dăunătoare. Hrana pe care o oferim corpului nostru trebuie să fie curată, cât mai liberă de pesticide și toxine, cât mai apropiată de natură și de natura ființei noastre. Saucha se aplică și casei tale, a spațiului în care trăiești, de exemplu. Descoperă fiecare aspect al vieții tale în care este nevoie de o curățenie “de primăvară” și invită, astfel, noul și curatul. Începe chiar cu limpezirea saltelei de yoga.
2. Santosha, mulțumire. Fericire, bucurie, împlinire, aceasta este Santosha. Ea nu este renunțare și acceptare, ci realizarea vieții ca experiență și, deci, suficientă în totalitatea ei. Dorințele noastre, suferințele noastre, bucuriile noastre, toate acestea alcătuiesc viața. Și trecând prin ele cu sentimentul de mulțumire primim acces la realitate, la adevăr și claritate. Lasă trecutul să rămână acolo, la fel și viitorul. În realitate, tot ceea ce “avem” este această clipă. Absolut nimic altceva nu este în posesia noastră, ci doar în mediul nostru. Folosește această vibrație, această stare și fugi și construiește viața pe care ți-ar plăcea să o trăiești acum.
3. Tapas, disciplină, austeritate. Cuvântul Tapas provine din tap – “a arde” și transmite sensul “pasiunii”, al “disciplinei neînfricate”. Și dacă te sperie deja, oprește-te pentru un moment. Auto-disciplina este o calitate pe care atunci când o cultivăm ne redăm, de fapt, puterea pierdută a sinelui. Nu trebuie să fim disciplinați adică rigizi, serioși și, oarecum, agresivi. Mai degrabă, să aducem Tapas în viața noastră prin alegeri conștiente și prin dedicarea noastră anumitor experiențe (cum este și practica Yoga, sau desenul, muzica, sau pur și simplu gătirea unei cine sănătoase familiei tale zilnic). Atunci când invităm auto-disciplina în viața noastră, observăm cum creștem, cum facem loc clarității în viața noastră.
În loc să hrănim “scuzele” cu puterea noastră din interior, prin Tapas, auto-disciplină, ne luăm înapoi puterea intrinsecă pe care fiecare dintre noi o are de a crea viața pe care o dorim. O putere pierdută treptat, din copilărie, și minimzată de societate în mod constant.
4. Svadhyaya, studiul sinelui și al textelor. Svadhyaya înseamnă, ad literam, “reîntregirea sinelui”. Este efortul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl depună în procesul de auto-descoperire, auto-cunoaștere. Haideți să privim viața ca pe o experiență prin care sursa noastră, această conștiință colectivă (numită de mulți, Dumnezeu), învață la rândul ei despre sine. Vom realiza că nu știm ce nu știm. Doar prin studiul dedicat al sinelui, prin colectarea fragmentelor care ne alcătuiesc, înțelegerea lor și integrarea lor în acest tot, vom reuși să ne împlinim scopul vieții. Și nu, aceasta nu exclude negarea vieții pe Pământ, în această realitate fizică, materială. Ci mai degrabă înțelegerea vieții ca pe o extensie a gândurilor și dorințelor lui Dumnezeu.
5. Ishvara Pranidhana, onorarea și contemplarea unei forțe supreme, a lui Dumnezeu. Ultima dintre cele cinci Niyamas îmbrățișează toate valorile morale din Sutre. Ishvara Pranidhana înseamnă, de fapt, realitatea finală, Brahman, realizarea sinelui. Atunci când realizăm la nivel subconștient că totul este o expresie a aceleiași surse, de la Univers, obiecte materiale, până la existența omului, am realizat realitatea finală. Cu această cunoaștere, fiecare gând, vorbă, acțiune se aliniază cu principiul unității și al uniunii. Nu poți răni pe cineva fără să te rănești pe tine. La propriu. Trăind din această perspectivă ne aduce în procesul integrării, și creării, fără prejudecăți, a unei vieți pe care ne-ar plăcea să o trăim cu adevărat. Mai presus de validarea externă a succesului (în relații, în carieră, financiar, în practica yoga etc).
Omul ar trebui să fie în căutare de TOT. Nu de increment, nu de mai mult. Acolo intervine suferința. Iar TOTUL este deja în noi.
Namaste!
